(Elena Marinescu)
Anul pe care il incheiem s-a remarcat deopotriva prin realizari, dar si neimpliniri. Sa mentionam ca la inceputul lunii aprilie, Bucurestiul a inregistrat un succes imens de imagine pe plan extern, fiind gazda summitului NATO. Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului şi a reunit aproape 3000 de oficiali din 49 de ţări. Summitul, care a costat 35 de milioane de dolari si a fost pazit de aproape 30 de mii de membri ai fortelor speciale, a avut cea mai mare participare si cea mai complexa agenda din istoria Aliantei Nord Atlantice, respectiv: situatia din Afganistan, extinderea NATO si scutul antiracheta.
În 2008, au fost consemnate si alte succese, ca sa folosim termenul corect, nu cel aflat in circulatie… DNA a intocmit peste 15 dosare de mare corupţie, printre inculpaţi numărându-se magistraţi, parlamentari, generali sau primari, iar prejudiciul stabilit în urma anchetelor realizate de procurorii anticoruptie s-au ridicat la sute de milioane de euro.
In plan politic, acest an a fost plin de paradoxuri atat in privinta aliantelor pre sau post-electorale, cat mai ales al mizelor politice, subsumate unor scopuri greu de inteles de catre electorat. Algoritmii si doctrinele s-au amestecat in malaxorul societatii, cuprinsa parca de o inexplicabila apatie civica. In plus, votul uninominal a produs, contrar asteptarilor, o imensa dezorientare a electoratului, incapabil sa sanctioneze contraperformanta si lipsa de principii. Liberalii s-au scos singuri din ecuatia guvernarii, dupa ce marea necunoscuta, aflata in opozitie – formatiunea social-democratilor aliati cu conservatorii – , a reusit, dupa ce a adunat in plus doar cateva mii de buletine de vot, sa-si desclesteasca pumnul si sa afiseze semnul victoriei inspre Palatul Cotroceni. Gestul a fost interpretat in diverse feluri si chipuri de analistii politici, dar si de adversarii din campanie, pdl-istii, care le-au intins in cele din urma palma.
Însa noutatea scrutinului legislativ din acest an o reprezinta disparitia din fotoliile parlamentare a reprezentantilor PRM si PNG, care n-au reusit sa se strecoare prin sita pragului electoral… Elitele politice se lasa inca asteptate. Ele n-au aparut nici la alegerile locale din iunie, nici la cele generale din 30 noiembrie, in ciuda populismului desantzat, cantat fals inainte, dupa si pe langa urne, cu bani aruncati prin diverse comune. Dupa indelungi negocieri si felieri de posturi si functii, a fost format un guvern care promite minimalizarea efectelor crizei economice globale. Prima piesa din dominoul acestei crize s-a daramat, de altfel, pe 7 septembrie, cand s-a declansat criza de pe piata americana a creditelor ipotecare. In timp ce in Statele Unite se inregistra o premiera absoluta – alegerea primului presedinte american de culoare, Barack Obama – unda de soc a crizei financiare a traversat oceanul si a intrat mai intai pe continentul european, in fabricile de automobile, in piata imobliara, in seifurile bancilor si apoi in etichetele de pe rafturile hipermarketurilor. Acum, la sfarsit de 2008, falia seismului incepe sa cuprinda vectorial fiecare cotlon de pe mapamond si ameninta sa sfasie toate tipurile de buzunare.
